Share
rotate background

Ramona Todoca – designul ca alchimie



Ramona Todoca, designer si senior art director la Droga5 New York, ne vorbeste despre design ca alchimie si cunoastere, o relatie intre vulnerabilitate, poezie si aventura.


CAND TI-AI DAT SEAMA CA VREI SA LUCREZI INTR-UN DOMENIU CREATIV?

Aş vrea să găsesc un moment exact, dar nu cred că pot fi atât de precisă. Este, mai degrabă, rezultatul contextului în care am început să exist şi al experienţelor pe care le-am avut de-a lungul timpului. Până la cinci ani, sub patul meu erau stive de hârtie de ambalaj cumpărate de peste graniţa cu Ungaria. Nu mai văzusem ceva atât de colorat şi interesant niciodată, aşa că ele au devenit cărţile mele cu poveşti, desenele mele animate. Imi aduc aminte de mirosul cernelii tipografice chiar şi acum. Părinţii mei decupau din hârtia asta flori, frunze şi fulgi de zăpadă, din care făceau colaje pe felicitări de 8 Martie şi de Crăciun. Preferaţii mei erau niste fluturi din staniol, pe aripile cărora lipeam două cercuri fosforescente din hârtie autoadezivă, tăiate la perforator. Despre litere şi tipografie am învăţat jucând şotron printre oglinzi în apartamentul nostru mic. Tatăl meu tăia la mână liberă litere din autocolant, pe care le alinia cu multă grijă pe firme luminoase lungi din hol până în baie. Le vedeam apoi prin oraş, de departe, simţind foarte clar plăcerea de a şti că, ceva făcut în intimitatea “atelierului”, se afla acum într-un spaţiu public, în văzul tuturor. Şi totuşi, nu mi s-a cultivat o latură creativă în mod intenţionat sau conştient. Nu am fost genul de copil care să deseneze pe toţi pereţii. În schimb scriam. Scriam litere, înainte să ştiu să le citesc. Colectam cercuri de culori. Resturile de hârtie erau comorile mele.

CE ESTE DESIGNUL PENTRU TINE?

Designul este, pentru mine, alchimie. O transformare dintr-o stare în alta, din informaţie în experienţă vizuală, din concept în obiect.

Pentru că orice transformare porneşte în primul rând de la cunoaştere, în opinia mea, un design fără empatie, înţelegere şi însuşire este unul superficial, cosmetic, efemer. Atunci când vorbesc despre cunoaştere, nu mă refer la un studiu academic, sau la un demers pur intelectual, ci la o curiozitate faţă de oameni şi faţă de lume, manifestată prin observaţie; nu în ultimul rând, mă gândesc la o deschidere spre surse de informaţie cât mai diferite: de la istorie până la filme, de la ştiri până la călătorii, de la cărţi până la sunete. Doar aşa putem crea experienţe vizuale care să rezoneze, care să însemne ceva, iar motivul pentru care iubesc designul este exact acest amestec perfect între curiozitate, cunoaştere şi creaţie.

VORBESTE-NE DESPRE UN PROIECT AL TAU SI DESPRE IMPACTUL SAU

Cel mai recent proiect la care am lucrat a fost direcţia creativă a Festivalului UNFINISHED, care a avut loc între 25 şi 28 mai la Sala Dalles, Bucureşti. A fost unul din cele mai vaste proiecte de design la care am lucrat până acum, şi unul din primele proiecte pe care le-am făcut în România. Pe lângă asta, UNFINISHED a fost foarte interesant pentru mine datorită faptului că mi s-a oferit carte blanche, ceea ce se întamplă rar în parcusul profesional al unui designer. Am simţit, în acelaşi timp, libertate şi presiune, încântare şi frică, iar asta m-a motivat extraordinar. De la început m-a inspirat numele festivalului şi mi s-a părut foarte fertil din punct de vedere creativ. Aş fi putut să explorez conceptul “unfinished” ca şi neterminat sau incomplet, însă am ales să merg puţin mai departe, în poetic, şi să interpretez “unfinished” ca şi intangibil, o stare care apare şi dispare. Mi s-a părut interesant să mă gândesc la festival ca la o stare de spirit care poate avea loc doar într-un anumit context de timp şi spatiu. O stare care apare, ajunge la fiecare om din public prin experienţa personală, după care dispare până la următoarea ediţie. În mod specific, m-am jucat cu timpul ca şi element grafic—bazând identitatea pe fotografii cu timp foarte lung de expunere, pe care le-am conceput într-un spaţiu de culoare reductiv (alb-negru cu tonuri de indigo). Am accentuat întreaga identitate cu un verde crud şi un corp de literă experimental, Haptik de la Grilli Type.

CEL MAI FRUMOS MOMENT PE PARCURSUL UNUI PROIECT ESTE ATUNCI CAND …

Proiectul începe. Când totul pare posibil, când toate căile pe care acesta le poate lua se revelează dintr-odată, împreună cu toate opţiunile, permutaţiile şi nuanţele lui creative. Acel sentiment al posibilităţii mă inspiră enorm şi îmi dă energie pe tot parcursul proiectului, în special în anevoiosul proces de îndepărtare a ne-esenţialului şi de reducere până la esenţă.

CARE ESTE LUCRUL CEL MAI DE VALOARE PE CARE INCERCI SA IL REALIZEZI PRIN ACTIVITATEA TA?

Încerc să ating, să încânt, să fac oamenii să viseze. Să contribui la cotidianul lor cu o experienţă vizuală care să îi impresioneze şi să le deschidă orizonturile, atât pe plan intelectual cât şi afectiv. Să îmi amintesc în fiecare zi că sunt platita să fac ceea ce mă face fericită: creaţia.

CE TE-A AJUTAT SA AJUNGI AICI?

Oamenii creativi sunt foarte similari atleţilor: Au ceva de oferit lumii. Au nevoia de a-l oferi. Au puterea de a transforma nevoia asta într-un mod de a exista în lume. Şi chiar din acest motiv, exact ca şi atleţii, au nevoie de antrenament pentru a construi o « rezistenţă » cu care să facă faţă proiectelor care necesită creativitatea lor—un lucru atât de personal şi preţios— într-un mod constant şi susţinut, în contextul orelor lungi de lucru, a multiplelor revizii şi al clienţilor dificili. Mi-am dat seama destul de repede de asta şi am început să mă « antrenez » creativ foarte devreme. Aş putea spune că rezistenţa pe care am construit-o de-a lungul anilor, m-a ajutat în mare parte să ajung aici, la care mai adaug o curiozitate-pasiune perpetuu nesatisfăcută şi nu în ultimul rând, o serie de oameni care au crezut în mine în momente-cheie din traiectoria mea.

CE TI-AR PLACEA SA VEZI IN VIITORUL ACTIVITATII TALE?

Mă atrag spaţiile în care disciplinele se amestecă, se contopesc şi creează ceva atât de nou încât nu poate fi catalogat.

Îmi doresc să mă implic în proiecte cât mai diferite, din domenii cât mai diverse. În viitorul apropiat, mă pregătesc să lucrez freelance pentru o perioadă în care vreau să dezvolt câteva proiecte personale şi să dau curs unor colaborări artistice. De la începutul carierei mele mi-am propus să aplic tot ce am învăţat în publicitate, în proiecte din sectorul cultural şi artistic. Voi încerca să fac asta în următoarea perioadă, şi cred că va fi interesant să testez limitele dezvoltării mele personale şi profesionale din ultimii zece ani.

CARE ESTE PENTRU TINE CHEIA COLABORARII CU ALTI CREATIVI?

— Deschiderea spre a “călători” creativ împreună, răbdarea şi încrederea în procesul creativ

— Curiozitatea în expertiza / experienţa celuilalt şi dorinţa de a explora teritorii noi, necunoscute, inconfortabile chiar

— Admiraţia reciprocă şi cultivarea energiei pe care aceasta o aduce, foarte similară cu cea pe care o simţi atunci când te îndrăgosteşti

SFATUL TAU PENTRU O COLABORARE ANTREPRENOR-CREATIV REUSITA

Ca orice relaţie, cred că o colaborare antreprenor-creativ reusită ar trebui să pornească dintr-un respect al rolului fiecăruia în procesul creativ. În mod ideal, ar fi un parteneriat bazat pe încredere, în special pe încrederea de a fi vulnerabil, de a face greşeli, de a spune lucruri de care nu eşti 100% sigur. Dincolo de încredere, mai e necesară şi deschiderea de a încerca lucruri cu care nu eşti de acord, dar le acorzi o şansă, pentru că celălalt crede în ele. Deşi în cele mai multe cazuri colaborarea începe într-o ipostază de genul client – angajat, aş recomanda o resetare a acestor aşteptări chiar după perioada de brief, pentru că cele mai bune rezultate se ivesc atunci când toţi colaboratorii simt că pot să îşi aducă aportul într-un spaţiu cât mai deschis şi egal. Pentru toate astea este nevoie, ca pentru toate lucrurile bune, de timp.

CE TE INSPIRA?

Mă inspiră arta, dansul şi arhitectura contemporană. Artişti ca şi Olafur Eliasson, Sophie Calle, Alicia Kwade. Coregrafi ca Wayne McGregor, scenografi ca Es Devlin, arhitecţi ca Tadao Ando şi Zaha Hadid. Mă fascinează magazinele de papetărie, materiale de artă şi librăriile, posibilitatea care există în materia « brută » a hârtiei şi a culorilor. Îmi dau toate o poftă teribilă de lucru! Mă hrănesc locurile care sunt foarte departe şi diferite de mine, contexte pe care le explorez prin călătorii. Iau pulsul acestor culturi documentând vernacularul grafic al acestora: bilete de autobuz, nume de străzi, panouri de informaţii, etichete..

CUM MASORI SUCCESUL UNUI PROIECT DE DESIGN?

Mă gândesc în primul rând la oamenii care interacţionează cu proiectul:
I-am oprit pentru un moment din interacţiune?
I-am încântat?
I-am făcut să se gândească la ceva la care nu s-au mai gândit până acum?

REVISTE SI BLOGURI MAI MULT SAU MAI PUTIN CUNOSCUTE PE CARE LE CITESTI

O selecţie foarte selectivă:
COLORS Magazine — o revistă despre restul lumii
Aperture Magazine — trimestrial de fotografie
IDPure — pulsul graficii elveţiene contemporane

The Gentlewoman
booooooom.com
thisiscolossal.com
baubauhaus.com

UN GAND CARE TE MOTIVEAZA

“Everything was to be done. All adventures are still there”, Luca Frei: Sans Titre 2003—2020

Când îmi pierd răbdarea, când lucrurile nu se întâmplă atât de repede pe cât aş vrea eu, citatul ăsta îmi aminteşte că totul e în regulă, că toate aventurile, proiectele şi experienţele mă aşteaptă, că pot avea totul.




Facebooktwitterlinkedin



  • /